ricoșa
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French ricocher.
Verb edit
a ricoșa (third-person singular present ricoșează, past participle ricoșat) 1st conj.
- to rebound
Conjugation edit
conjugation of ricoșa (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a ricoșa | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | ricoșând | ||||||
| past participle | ricoșat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | ricoșez | ricoșezi | ricoșează | ricoșăm | ricoșați | ricoșează | |
| imperfect | ricoșam | ricoșai | ricoșa | ricoșam | ricoșați | ricoșau | |
| simple perfect | ricoșai | ricoșași | ricoșă | ricoșarăm | ricoșarăți | ricoșară | |
| pluperfect | ricoșasem | ricoșaseși | ricoșase | ricoșaserăm | ricoșaserăți | ricoșaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să ricoșez | să ricoșezi | să ricoșeze | să ricoșăm | să ricoșați | să ricoșeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | ricoșează | ricoșați | |||||
| negative | nu ricoșa | nu ricoșați | |||||