scârbi
Romanian edit
Etymology edit
Verb edit
a scârbi (third-person singular present scârbește, past participle scârbit) 4th conj.
- to become disgusted
Conjugation edit
conjugation of scârbi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a scârbi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | scârbind | ||||||
| past participle | scârbit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | scârbesc | scârbești | scârbește | scârbim | scârbiți | scârbesc | |
| imperfect | scârbeam | scârbeai | scârbea | scârbeam | scârbeați | scârbeau | |
| simple perfect | scârbii | scârbiși | scârbi | scârbirăm | scârbirăți | scârbiră | |
| pluperfect | scârbisem | scârbiseși | scârbise | scârbiserăm | scârbiserăți | scârbiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să scârbesc | să scârbești | să scârbească | să scârbim | să scârbiți | să scârbească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | scârbește | scârbiți | |||||
| negative | nu scârbi | nu scârbiți | |||||