scociorî

Romanian

Etymology

Uncertain.

Pronunciation

• IPA^(key): /sko.t͡ʃoˈrɨ/

Verb

a scociorî (third-person singular present scociorăște, past participle scociorât) 4th conj.

1. (chiefly Moldavia (region), transitive) to rummage
2. (figurative, intransitive) to look for, search for

   Synonym: căuta

Conjugation

    conjugation of scociorî (fourth conjugation, -ăsc- infix)

infinitive			a scociorî
gerund			scociorând
past participle			scociorât
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	scociorăsc	scociorăști	scociorăște	scociorâm	scociorâți	scociorăsc
	imperfect	scocioram	scociorai	scociora	scocioram	scociorați	scociorau
	simple perfect	scociorâi	scociorâși	scociorî	scociorârăm	scociorârăți	scociorâră
	pluperfect	scociorâsem	scociorâseși	scociorâse	scociorâserăm	scociorâserăți	scociorâseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să scociorăsc	să scociorăști	să scociorască	să scociorâm	să scociorâți	să scociorască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		scociorăște			scociorâți
	negative		nu scociorî			nu scociorâți

Alternative forms

• scociori

Further reading

• scociorî in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)