secator
Latin edit
Verb edit
secātor
Romanian edit
Etymology 1 edit
Borrowed from French sécateur.
Noun edit
secator n (plural secatoare)
secator m (plural secatori)
Declension edit
Declension of secator
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) secator | secatorul | (niște) secatoare | secatoarele |
genitive/dative | (unui) secator | secatorului | (unor) secatoare | secatoarelor |
vocative | secatorule | secatoarelor |
Declension of secator
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) secator | secatorul | (niște) secatori | secatorii |
genitive/dative | (unui) secator | secatorului | (unor) secatori | secatorilor |
vocative | secatorule | secatorilor |
Etymology 2 edit
Adjective edit
secator m or n (feminine singular secatoare, masculine plural secatori, feminine and neuter plural secatoare)
- drying up (of rivers, springs, lakes)
Declension edit
Declension of secator
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | secator | secatoare | secatori | secatoare | ||
definite | secatorul | secatoarea | secatorii | secatoarele | |||
genitive/ dative |
indefinite | secator | secatoare | secatori | secatoare | ||
definite | secatorului | secatoarei | secatorilor | secatoarelor |