secerător
Romanian edit
Etymology edit
Adjective edit
secerător m or n (feminine singular secerătoare, masculine plural secerători, feminine and neuter plural secerătoare)
Declension edit
Declension of secerător
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | secerător | secerătoare | secerători | secerătoare | ||
| definite | secerătorul | secerătoarea | secerătorii | secerătoarele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | secerător | secerătoare | secerători | secerătoare | ||
| definite | secerătorului | secerătoarei | secerătorilor | secerătoarelor | |||
Noun edit
secerător m (plural secerători)
Declension edit
Declension of secerător
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) secerător | secerătorul | (niște) secerători | secerătorii |
| genitive/dative | (unui) secerător | secerătorului | (unor) secerători | secerătorilor |
| vocative | secerătorule | secerătorilor | ||