solstițiu
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French solstice, from Latin solstitium.
Pronunciation edit
Noun edit
solstíțiu n (plural solstiții)
Declension edit
Declension of solstițiu
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) solstițiu | solstițiul | (niște) solstiții | solstițiile |
| genitive/dative | (unui) solstițiu | solstițiului | (unor) solstiții | solstițiilor |
| vocative | solstițiule | solstițiilor | ||