specul
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from Latin speculum or French spéculum.
Noun edit
specul n (plural specule)
Declension edit
Declension of specul
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) specul | speculul | (niște) specule | speculele |
genitive/dative | (unui) specul | speculului | (unor) specule | speculelor |
vocative | speculule | speculelor |