spoitoraș

Romanian

Etymology

From spoitor +‎ -aș.

Noun

spoitoraș n (plural spoitorașe)

1. paintbrush

Declension

Declension of spoitoraș

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) spoitoraș	spoitorașul	(niște) spoitorașe	spoitorașele
genitive/dative	(unui) spoitoraș	spoitorașului	(unor) spoitorașe	spoitorașelor
vocative	spoitorașule		spoitorașelor

References

• spoitoraș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN