străiță
Romanian edit
Etymology edit
Noun edit
străiță f (plural străițe)
- Diminutive of strai
Declension edit
Declension of străiță
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) străiță | străița | (niște) străițe | străițele |
| genitive/dative | (unei) străițe | străiței | (unor) străițe | străițelor |
| vocative | străiță, străițo | străițelor | ||