sumator
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French sommateur.
Noun edit
sumator n (plural sumatoare)
Declension edit
Declension of sumator
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) sumator | sumatorul | (niște) sumatoare | sumatoarele |
genitive/dative | (unui) sumator | sumatorului | (unor) sumatoare | sumatoarelor |
vocative | sumatorule | sumatoarelor |