trântori
Romanian edit
Etymology edit
From trântor.
Verb edit
a trântori (third-person singular present trântorește, past participle trântorit) 4th conj.
- to be idle
Conjugation edit
conjugation of trântori (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a trântori | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | trântorind | ||||||
| past participle | trântorit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | trântoresc | trântorești | trântorește | trântorim | trântoriți | trântoresc | |
| imperfect | trântoream | trântoreai | trântorea | trântoream | trântoreați | trântoreau | |
| simple perfect | trântorii | trântoriși | trântori | trântorirăm | trântorirăți | trântoriră | |
| pluperfect | trântorisem | trântoriseși | trântorise | trântoriserăm | trântoriserăți | trântoriseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să trântoresc | să trântorești | să trântorească | să trântorim | să trântoriți | să trântorească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | trântorește | trântoriți | |||||
| negative | nu trântori | nu trântoriți | |||||