vindec
Romanian edit
Etymology 1 edit
Verb edit
vindec
Etymology 2 edit
Back-formation from vindeca.
Noun edit
vindec n (plural vindecuri)
Declension edit
Declension of vindec
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) vindec | vindecul | (niște) vindecuri | vindecurile |
genitive/dative | (unui) vindec | vindecului | (unor) vindecuri | vindecurilor |
vocative | vindecule | vindecurilor |