ușurare

Romanian

Etymology

From ușura +‎ -re.

Noun

ușurare f (plural ușurări)

1. relief

Declension

Declension of ușurare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) ușurare	ușurarea	(niște) ușurări	ușurările
genitive/dative	(unei) ușurări	ușurării	(unor) ușurări	ușurărilor
vocative	ușurare, ușurareo		ușurărilor