înșela

See also: insela and înșelă

Romanian

Alternative forms

• înșeua

Etymology

From șa or from Vulgar Latin *insellāre (“to saddle”), from Latin sella. Compare Aromanian nshiuedz, nshiuari, variant nshel, nshilari.

Pronunciation

• Audio

  (file)

Verb

a înșela (third-person singular present înșală, past participle înșelat) 1st conj.

1. to trick, deceive, swindle, cheat

   Synonyms: păcăli, ademeni, amăgi

2. (rare, archaic) to saddle

   Synonym: (frequently) înșeua

Conjugation

    conjugation of înșela (first conjugation, no infix)

infinitive			a înșela
gerund			înșelând
past participle			înșelat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	înșel	înșeli	înșală	înșelăm	înșelați	înșală
	imperfect	înșelam	înșelai	înșela	înșelam	înșelați	înșelau
	simple perfect	înșelai	înșelași	înșelă	înșelarăm	înșelarăți	înșelară
	pluperfect	înșelasem	înșelaseși	înșelase	înșelaserăm	înșelaserăți	înșelaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să înșel	să înșeli	să înșele	să înșelăm	să înșelați	să înșele
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		înșală			înșelați
	negative		nu înșela			nu înșelați

Derived terms

• înșelare
• înșelăciune

Related terms

• șa
• deșeua
• deșela