încălțăminte

Romanian

Probably from în- +‎ the plural of the older form călțământ, from Latin calceamentum.

încălțăminte f (uncountable)

declension of încălțăminte (singular only)

	singular
f gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) încălțăminte	încălțămintea
genitive/dative	(unei) încălțăminte	încălțămintei
vocative	încălțăminte, încălțăminteo