înrăutățire

Romanian

Etymology

From înrăutăți +‎ -re.

Noun

înrăutățire f (plural înrăutățiri)

1. worsening

Declension

Declension of înrăutățire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) înrăutățire	înrăutățirea	(niște) înrăutățiri	înrăutățirile
genitive/dative	(unei) înrăutățiri	înrăutățirii	(unor) înrăutățiri	înrăutățirilor
vocative	înrăutățire, înrăutățireo		înrăutățirilor