întrunire
Romanian edit
Etymology edit
Noun edit
întrunire f (plural întruniri)
Declension edit
Declension of întrunire
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) întrunire | întrunirea | (niște) întruniri | întrunirile |
| genitive/dative | (unei) întruniri | întrunirii | (unor) întruniri | întrunirilor |
| vocative | întrunire, întrunireo | întrunirilor | ||