șirincuță

Romanian

Etymology

From șirincă +‎ -uță.

Noun

șirincuță f (plural șirincuțe)

1. diminutive of șirincă

Declension

Declension of șirincuță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) șirincuță	șirincuța	(niște) șirincuțe	șirincuțele
genitive/dative	(unei) șirincuțe	șirincuței	(unor) șirincuțe	șirincuțelor
vocative	șirincuță, șirincuțo		șirincuțelor

References

• șirincuță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN