birtocaș

Romanian

Etymology

Borrowed from Hungarian birtokos.

Noun

birtocaș m (plural birtocași)

1. owner

Declension

Declension of birtocaș

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) birtocaș	birtocașul	(niște) birtocași	birtocașii
genitive/dative	(unui) birtocaș	birtocașului	(unor) birtocași	birtocașilor
vocative	birtocașule		birtocașilor