dezancorat

Romanian

Etymology

Past participle of dezancora.

Adjective

dezancorat m or n (feminine singular dezancorată, masculine plural dezancorați, feminine and neuter plural dezancorate)

1. disanchored

Declension

Declension of dezancorat

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	dezancorat		dezancorată	dezancorați	dezancorate
	definite	dezancoratul		dezancorata	dezancorații	dezancoratele
genitive/ dative	indefinite	dezancorat		dezancorate	dezancorați	dezancorate
	definite	dezancoratului		dezancoratei	dezancoraților	dezancoratelor

Verb

dezancorat (past participle of dezancora)

1. past participle of dezancora

References

• dezancorat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN