iscălire

Romanian

Etymology

From iscăli +‎ -re.

Noun

iscălire f (plural iscăliri)

1. signing

Declension

Declension of iscălire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) iscălire	iscălirea	(niște) iscăliri	iscălirile
genitive/dative	(unei) iscăliri	iscălirii	(unor) iscăliri	iscălirilor
vocative	iscălire, iscălireo		iscălirilor