izotip

Romanian

Etymology

Borrowed from French isotype.

Noun

izotip n (plural izotipi)

1. isotype

Declension

Declension of izotip

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) izotip	izotipul	(niște) izotipi	izotipile
genitive/dative	(unui) izotip	izotipului	(unor) izotipi	izotipilor
vocative	izotipule		izotipilor

References

• izotip in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN