juxtapune

Romanian

Etymology

Borrowed from French juxtaposer.

Verb

a juxtapune (third-person singular present juxtapun, past participle juxtapus) 3rd conj.

1. to juxtapose

Conjugation

    conjugation of juxtapune (third conjugation, past participle in -s)

infinitive			a juxtapune
gerund			juxtapunând
past participle			juxtapus
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	juxtapun	juxtapui	juxtapune	juxtapunem	juxtapuneți	juxtapun
	imperfect	juxtapuneam	juxtapuneai	juxtapunea	juxtapuneam	juxtapuneați	juxtapuneau
	simple perfect	juxtapusei	juxtapuseși	juxtapuse	juxtapuserăm	juxtapuserăți	juxtapuseră
	pluperfect	juxtapusesem	juxtapuseseși	juxtapusese	juxtapuseserăm	juxtapuseserăți	juxtapuseseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să juxtapun	să juxtapui	să juxtapună	să juxtapunem	să juxtapuneți	să juxtapună
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		juxtapune			juxtapuneți
	negative		nu juxtapune			nu juxtapuneți