mocni
See also: mocní
Polish edit
Pronunciation edit
Adjective edit
mocni
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from Old Church Slavonic мокнѧти (moknęti), from Proto-Slavic *moknǫti (“to become wet”). Compare Russian мокнуть (moknutʹ).
Verb edit
a mocni (third-person singular present mocnește, past participle mocnit) 4th conj.
- to smolder, to simmer (about a fire)
- (figurative) to languish
Conjugation edit
conjugation of mocni (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a mocni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | mocnind | ||||||
| past participle | mocnit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | mocnesc | mocnești | mocnește | mocnim | mocniți | mocnesc | |
| imperfect | mocneam | mocneai | mocnea | mocneam | mocneați | mocneau | |
| simple perfect | mocnii | mocniși | mocni | mocnirăm | mocnirăți | mocniră | |
| pluperfect | mocnisem | mocniseși | mocnise | mocniserăm | mocniserăți | mocniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să mocnesc | să mocnești | să mocnească | să mocnim | să mocniți | să mocnească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | mocnește | mocniți | |||||
| negative | nu mocni | nu mocniți | |||||