prânzuț

Romanian

Etymology

From prânz +‎ -uț.

Noun

prânzuț n (plural prânzuțuri)

1. diminutive of prânz; small lunch

Declension

Declension of prânzuț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) prânzuț	prânzuțul	(niște) prânzuțe	prânzuțele
genitive/dative	(unui) prânzuț	prânzuțului	(unor) prânzuțe	prânzuțelor
vocative	prânzuțule		prânzuțelor