recrută

Romanian

Noun

recrută f (plural recrute)

1. Obsolete form of recrut.

Declension

Declension of recrută

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) recrută	recruta	(niște) recrute	recrutele
genitive/dative	(unei) recrute	recrutei	(unor) recrute	recrutelor
vocative	recrută, recruto		recrutelor

References

• recrută in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN