sibilantă
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French sibilant.
Noun edit
sibilantă f (uncountable)
Declension edit
Declension of sibilantă
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) sibilantă | sibilanta | (niște) sibilante | sibilantele |
| genitive/dative | (unei) sibilante | sibilantei | (unor) sibilante | sibilantelor |
| vocative | sibilantă, sibilanto | sibilantelor | ||