vorbuță

Romanian

Etymology

From vorbă +‎ -uță.

Noun

vorbuță f (plural vorbuțe)

1. diminutive of vorbă

Declension

Declension of vorbuță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) vorbuță	vorbuța	(niște) vorbuțe	vorbuțele
genitive/dative	(unei) vorbuțe	vorbuței	(unor) vorbuțe	vorbuțelor
vocative	vorbuță, vorbuțo		vorbuțelor