împotrivire

Romanian

Etymology

From împotrivi +‎ -re.

Noun

împotrivire f (plural împotriviri)

1. resistance

Declension

Declension of împotrivire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) împotrivire	împotrivirea	(niște) împotriviri	împotrivirile
genitive/dative	(unei) împotriviri	împotrivirii	(unor) împotriviri	împotrivirilor
vocative	împotrivire, împotrivireo		împotrivirilor