bucată

See also: bucata and buĉata

Romanian

Etymology

Inherited from Vulgar Latin *buccata, from Latin bucca. Compare French bouchée, Italian boccata, Portuguese and Spanish bocado. Doublet of bușeu.

Pronunciation

• IPA^(key): /buˈka.tə/

• Audio:

  (file)

Noun

bucată f (plural bucăți)

1. piece, bit, fragment, morsel
2. (in plural, as bucate) (type) of food

Declension

Declension of bucată

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) bucată	bucata	(niște) bucăți	bucățile
genitive/dative	(unei) bucăți	bucății	(unor) bucăți	bucăților
vocative	bucată, bucato		bucăților

Synonyms

• frântură

Derived terms

• bucătar
• bucăți
• bucățică

Related terms

• bucă

See also

• porțiune
• parte