scurta

See also: Scurta, scurtâ, and scurtă

Ladin

Verb

scurta

1. third-person singular present indicative of scurter
2. third-person plural present indicative of scurter
3. second-person singular imperative of scurter

Romanian

Etymology

Inherited from Late Latin excurtāre, from Latin curtāre.

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

a scurta (third-person singular present scurtează, past participle scurtat) 1st conj.

1. to shorten, abridge, abbreviate

Conjugation

    conjugation of scurta (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a scurta
gerund			scurtând
past participle			scurtat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	scurtez	scurtezi	scurtează	scurtăm	scurtați	scurtează
	imperfect	scurtam	scurtai	scurta	scurtam	scurtați	scurtau
	simple perfect	scurtai	scurtași	scurtă	scurtarăm	scurtarăți	scurtară
	pluperfect	scurtasem	scurtaseși	scurtase	scurtaserăm	scurtaserăți	scurtaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să scurtez	să scurtezi	să scurteze	să scurtăm	să scurtați	să scurteze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		scurtează			scurtați
	negative		nu scurta			nu scurtați

Derived terms

• scurtare
• scurtătură

Related terms

• scurt