substanță
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French substance, from Latin substantia.
Pronunciation edit
Noun edit
substanță f (plural substanțe)
Declension edit
Declension of substanță
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) substanță | substanța | (niște) substanțe | substanțele |
| genitive/dative | (unei) substanțe | substanței | (unor) substanțe | substanțelor |
| vocative | substanță, substanțo | substanțelor | ||