înfometa

Romanian

Etymology

From în + foamete.

Pronunciation

• IPA^(key): /ɨn.fo.meˈta/
• Hyphenation: în‧fo‧me‧ta

Verb

a înfometa (third-person singular present înfometează, past participle înfometat) 1st conj.

1. (transitive) to starve

   Synonym: flămânzi

Conjugation

    conjugation of înfometa (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a înfometa
gerund			înfometând
past participle			înfometat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	înfometez	înfometezi	înfometează	înfometăm	înfometați	înfometează
	imperfect	înfometam	înfometai	înfometa	înfometam	înfometați	înfometau
	simple perfect	înfometai	înfometași	înfometă	înfometarăm	înfometarăți	înfometară
	pluperfect	înfometasem	înfometaseși	înfometase	înfometaserăm	înfometaserăți	înfometaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să înfometez	să înfometezi	să înfometeze	să înfometăm	să înfometați	să înfometeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		înfometează			înfometați
	negative		nu înfometa			nu înfometați

References

• înfometa in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)