șmen
Romanian
editEtymology
editBorrowed probably from Russian смена (smena, “change, replacement”).
Noun
editșmen n (plural șmenuri)
Declension
editDeclension of șmen
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) șmen | șmenul | (niște) șmenuri | șmenurile |
genitive/dative | (unui) șmen | șmenului | (unor) șmenuri | șmenurilor |
vocative | șmenule | șmenurilor |