șoptit
See also: soptit
Romanian edit
Etymology edit
Past participle of șopti.
Pronunciation edit
Adjective edit
șoptit m or n (feminine singular șoptită, masculine plural șoptiți, feminine and neuter plural șoptite)
Declension edit
Declension of șoptit
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | șoptit | șoptită | șoptiți | șoptite | ||
| definite | șoptitul | șoptita | șoptiții | șoptitele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | șoptit | șoptite | șoptiți | șoptite | ||
| definite | șoptitului | șoptitei | șoptiților | șoptitelor | |||
Participle edit
șoptít
- past participle of șopti
Declension edit
Declension of șoptit
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | șoptit | șoptită | șoptiți | șoptite | ||
| definite | șoptitul | șoptita | șoptiții | șoptitele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | șoptit | șoptite | șoptiți | șoptite | ||
| definite | șoptitului | șoptitei | șoptiților | șoptitelor | |||