cumineca
Romanian
Alternative forms
- cuminica
Etymology
From a Vulgar Latin root *comminicāre, from Latin communicāre, present active infinitive of communicō.
Verb
a cumineca (third-person singular present cuminecă, past participle cuminecat) 1st conj.
- (Christianity) to receive the Eucharist, Holy Communion
- (obsolete): to communicate
Conjugation
conjugation of cumineca (First conjugation)
| infinitive | a cumineca | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | cuminecând | ||||||
| past participle | cuminecat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | cuminec | cumineci | cuminecă | cuminecăm | cuminecați | cuminecă | |
| imperfect | cuminecam | cuminecai | cumineca | cuminecam | cuminecați | cuminecau | |
| simple perfect | cuminecai | cuminecași | cuminecă | cuminecarăm | cuminecarăți | cuminecară | |
| pluperfect | cuminecasem | cuminecaseși | cuminecase | cuminecaserăm | cuminecaserăți | cuminecaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să cuminec | să cumineci | să cuminece | să cuminecăm | să cuminecați | să cuminece | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | cuminecă | cuminecați | |||||
| negative | nu cumineca | nu cuminecați | |||||
Synonyms
- (receive Eucharist): griji, împărtăși
Derived terms
- cuminecare
- cuminecătură