curățare

Romanian

Etymology

From curăța +‎ -re.

Noun

curățare f (plural curățări)

1. cleaning
2. purification

Declension

Declension of curățare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) curățare	curățarea	(niște) curățări	curățările
genitive/dative	(unei) curățări	curățării	(unor) curățări	curățărilor
vocative	curățare, curățareo		curățărilor