hatâr
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from Ottoman Turkish خاطر (hatır), from Arabic خَاطِر (ḵāṭir).
Noun edit
hatâr n (plural hatâruri)
Declension edit
Declension of hatâr
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) hatâr | hatârul | (niște) hatâruri | hatârurile |
genitive/dative | (unui) hatâr | hatârului | (unor) hatâruri | hatârurilor |
vocative | hatârule | hatârurilor |