silui
Latin edit
Verb edit
siluī
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from Old Church Slavonic силовати (silovati), from Proto-Slavic *silovati, from *sila (“force”). Compare Serbo-Croatian silovati (“to force, to rape”).
Pronunciation edit
Audio (file)
Verb edit
a silui (third-person singular present siluiește, past participle siluit) 4th conj.
Conjugation edit
conjugation of silui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a silui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | siluind | ||||||
| past participle | siluit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | siluiesc | siluiești | siluiește | siluim | siluiți | siluiesc | |
| imperfect | siluiam | siluiai | siluia | siluiam | siluiați | siluiau | |
| simple perfect | siluii | siluiși | silui | siluirăm | siluirăți | siluiră | |
| pluperfect | siluisem | siluiseși | siluise | siluiserăm | siluiserăți | siluiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să siluiesc | să siluiești | să siluiască | să siluim | să siluiți | să siluiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | siluiește | siluiți | |||||
| negative | nu silui | nu siluiți | |||||
Further reading edit
- silui in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)