vătui

Romanian

Etymology 1

Inherited from Vulgar Latin *vituleus, from Latin vitulus. Compare Aromanian vitulj.

Alternative forms

• vătuiu

Noun

vătui m (plural vătui)

1. yearling kid (goat) or hare

Declension

Declension of vătui

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) vătui	vătuiul	(niște) vătui	vătuii
genitive/dative	(unui) vătui	vătuiului	(unor) vătui	vătuilor
vocative	vătuiule		vătuilor

Related terms

• vițel

See also

• ied
• iepure

Etymology 2

From vată +‎ -ui.

Verb

a vătui (third-person singular present vătuiește, past participle vătuit) 4th conj.

1. to pad
2. to wad
3. to stuff or line with wadding

Conjugation

    conjugation of vătui (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a vătui
gerund			vătuind
past participle			vătuit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	vătuiesc	vătuiești	vătuiește	vătuim	vătuiți	vătuiesc
	imperfect	vătuiam	vătuiai	vătuia	vătuiam	vătuiați	vătuiau
	simple perfect	vătuii	vătuiși	vătui	vătuirăm	vătuirăți	vătuiră
	pluperfect	vătuisem	vătuiseși	vătuise	vătuiserăm	vătuiserăți	vătuiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să vătuiesc	să vătuiești	să vătuiască	să vătuim	să vătuiți	să vătuiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		vătuiește			vătuiți
	negative		nu vătui			nu vătuiți