îmbucurător

Romanian

Etymology

From îmbucura +‎ -ător.

Adjective

îmbucurător m or n (feminine singular îmbucurătoare, masculine plural îmbucurători, feminine and neuter plural îmbucurătoare)

1. gratifying

Declension

Declension of îmbucurător

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	îmbucurător		îmbucurătoare	îmbucurători	îmbucurătoare
	definite	îmbucurătorul		îmbucurătoarea	îmbucurătorii	îmbucurătoarele
genitive/ dative	indefinite	îmbucurător		îmbucurătoare	îmbucurători	îmbucurătoare
	definite	îmbucurătorului		îmbucurătoarei	îmbucurătorilor	îmbucurătoarelor