împiedicător

Romanian

Etymology

From împiedica +‎ -ător.

Adjective

împiedicător m or n (feminine singular împiedicătoare, masculine plural împiedicători, feminine and neuter plural împiedicătoare)

1. impeding

Declension

Declension of împiedicător

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	împiedicător		împiedicătoare	împiedicători	împiedicătoare
	definite	împiedicătorul		împiedicătoarea	împiedicătorii	împiedicătoarele
genitive/ dative	indefinite	împiedicător		împiedicătoare	împiedicători	împiedicătoare
	definite	împiedicătorului		împiedicătoarei	împiedicătorilor	împiedicătoarelor