împricinat

Romanian

Etymology

Past participle of împricina.

Adjective

împricinat m or n (feminine singular împricinată, masculine plural împricinați, feminine and neuter plural împricinate)

1. litigant

Declension

Declension of împricinat

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	împricinat		împricinată	împricinați	împricinate
	definite	împricinatul		împricinata	împricinații	împricinatele
genitive/ dative	indefinite	împricinat		împricinate	împricinați	împricinate
	definite	împricinatului		împricinatei	împricinaților	împricinatelor