încâlcit

Romanian

Etymology

Past participle of încâlci.

Adjective

încâlcit m or n (feminine singular încâlcită, masculine plural încâlciți, feminine and neuter plural încâlcite)

1. tangled

Declension

Declension of încâlcit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	încâlcit		încâlcită	încâlciți	încâlcite
	definite	încâlcitul		încâlcita	încâlciții	încâlcitele
genitive/ dative	indefinite	încâlcit		încâlcite	încâlciți	încâlcite
	definite	încâlcitului		încâlcitei	încâlciților	încâlcitelor