închipuire

Romanian

Etymology

From închipui +‎ -re.

Noun

închipuire f (plural închipuiri)

1. imagining

Declension

Declension of închipuire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) închipuire	închipuirea	(niște) închipuiri	închipuirile
genitive/dative	(unei) închipuiri	închipuirii	(unor) închipuiri	închipuirilor
vocative	închipuire, închipuireo		închipuirilor