înconjurător
Romanian edit
Etymology edit
Adjective edit
înconjurător m or n (feminine singular înconjurătoare, masculine plural înconjurători, feminine and neuter plural înconjurătoare)
Declension edit
Declension of înconjurător
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | înconjurător | înconjurătoare | înconjurători | înconjurătoare | ||
| definite | înconjurătorul | înconjurătoarea | înconjurătorii | înconjurătoarele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | înconjurător | înconjurătoare | înconjurători | înconjurătoare | ||
| definite | înconjurătorului | înconjurătoarei | înconjurătorilor | înconjurătoarelor | |||