îndrumător

Romanian

Etymology

From îndruma +‎ -ător.

Adjective

îndrumător m or n (feminine singular îndrumătoare, masculine plural îndrumători, feminine and neuter plural îndrumătoare)

1. guiding

Declension

Declension of îndrumător

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	îndrumător		îndrumătoare	îndrumători	îndrumătoare
	definite	îndrumătorul		îndrumătoarea	îndrumătorii	îndrumătoarele
genitive/ dative	indefinite	îndrumător		îndrumătoare	îndrumători	îndrumătoare
	definite	îndrumătorului		îndrumătoarei	îndrumătorilor	îndrumătoarelor