înfășurătură

Romanian

Etymology

From înfășura +‎ -ătură.

Noun

înfășurătură f (plural înfășurături)

1. winding, wrapping

Declension

Declension of înfășurătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) înfășurătură	înfășurătura	(niște) înfășurături	înfășurăturile
genitive/dative	(unei) înfășurături	înfășurăturii	(unor) înfășurături	înfășurăturilor
vocative	înfășurătură, înfășurăturo		înfășurăturilor