înfiorător
Romanian edit
Etymology edit
Adjective edit
înfiorător m or n (feminine singular înfiorătoare, masculine plural înfiorători, feminine and neuter plural înfiorătoare)
Declension edit
Declension of înfiorător
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | înfiorător | înfiorătoare | înfiorători | înfiorătoare | ||
| definite | înfiorătorul | înfiorătoarea | înfiorătorii | înfiorătoarele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | înfiorător | înfiorătoare | înfiorători | înfiorătoare | ||
| definite | înfiorătorului | înfiorătoarei | înfiorătorilor | înfiorătoarelor | |||