înflăcărare

Romanian

Etymology

From înflăcăra +‎ -re.

Noun

înflăcărare f (uncountable)

1. ardor

Declension

declension of înflăcărare (singular only)

	singular
f gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) înflăcărare	înflăcărarea
genitive/dative	(unei) înflăcărare	înflăcărarei
vocative	înflăcărare, înflăcărareo